Ultimii 24 de ani nu s-au dovedit a fi prielnici, ba chiar dimpotriva, pentru agricultura. Retrocedarile de terenuri au dus la faramitarea suprafetelor agricole si la un mod arhaic de lucrare a pamantului. Taranul roman dupa ce a vazut ca arendarea terenului nu-i aduce mare venit (in anii 90, societatile agricole au dat tepe dupa tepe) a preferat sa faca agricultura de subzistenta. Incercarile de implicare a tinerilor, prin finantari europene, in investitii in agricultura pe suprafete mari nu au avut rezultatele scontate. Acestia au preferat viata la oras sau munca in strainatate. Oricum sistemul economic romanesc nu a permis, decat in putine cazuri, castiguri importante din agricultura. Si astfel, pamantul a devenit ieftin si foarte prost lucrat.

Doua evenimente importante au dus o crestere semnificativa a interesului fata de investitiile in agricultura. Conform angajamentelor fata de Uniunea Europeana, piata terenurilor agricole s-a liberalizat pentru companiile si persoanele fizice din UE si SEE, incepand cu anul acesta. Cum pretul metrului patrat de teren agricol este mai mult decat atractiv in Romania, iar proprietarii vor sa scape de el pentru ca a devenit o povara, preturile la arat, semanat si ale semintelor au devenit din ce in ce mai mari, strainii au inceput sa fie interesati. Al doilea eveniment a fost acela al cumpararii unei importante suprafete de teren, cu intentia de a realiza o investitie agricola, de catre fiica presedintelui Romaniei, Ioana Basescu. Pe ideea ca presedintele stie bine ceea ce face, oameni bogati autohtoni au inceput sa achizitioneze terenuri agricole.

Pana in prezent, strainii nu aveau voie sa cumpere teren in Romania decat prin societatile inregistrate aici. Numai cetatenii UE sau SEE, rezidenti romani puteau face acest lucru.Marea temere nationala este ca fermierii straini vor lua cele mai bune suprafete agricole, pentru ca dispun de mult mai multi bani. Anul trecut a existat o luare de pozitie a presedintelui Ligii Producatorilor Agricoli din Romania, Laurentiu Baciu, care a declarat ca investitorii straini vot profita de pamantul roditor romanesc, dar vor vinde roadele in tarile lor de origine. De asemenea, dansul a mai afirmat ca, deja, strainii detin un milion de hectare de teren si mai au arendate inca alte doua milioane. Totalul suprafetei arabile din Romania este de 9,4 milioane de hectare, ceea ce inseamna ca aproape o treime din terenul agricol romanesc este detinut sau folosit de straini.

In ceea ce priveste temerea lui Laurentiu Baciu ca, desi se va investi serios in agricultura romaneasca, preturile vor ramane mari este justificata. Exista un precedent serios in ceea ce priveste lemnul autohton. Strainii au investit in prelucrarea primara a lemnului, mobila si alte produse cu preturi ridicate au fost realizate in tara de origine, economia romaneasca fiind vaduvita de taxe si impozite ca urmare a tehnologiei investite in prelucrare. Practic am vandut lemn ieftin si am cumparat mobila scumpa. La ora actuala, in ceea ce priveste agricultura, dam grau ieftin si importam produse din grau scumpe, care s-ar putea realiza si in tara noastra. Intentia strainilor de a investi in companii de prelucrare a produselor agricole este foarte scazuta. Ce-i drept nici investitorii romani nu sunt foarte interesati de acest lucru. Rezolvarea problemei tine foarte mult de politica Guvernului Romaniei privind agricultura si de fondurile europene care ar putea fi alocate.